Fabiola Hosu și Gabriela Irimia, în centrul acuzațiilor de comunicare neetică
Educația reprezintă o componentă fundamentală în formarea și dezvoltarea copiilor, iar mediul școlar trebuie să asigure un climat sigur și propice învățării. În acest context, fenomenul bullying-ului psihologic necesită o atenție specială și răspunsuri structurate din partea instituțiilor de învățământ, pentru a proteja sănătatea emoțională și drepturile elevilor.
Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic la Questfield: o investigație
Investigația prezentată analizează acuzațiile formulate de părinții unor elevi din clasa a III-a de la Questfield International College, care semnalează un climat educațional toxic, caracterizat prin abuzuri psihologice, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere adecvată. Potrivit documentelor și corespondențelor puse la dispoziția redacției, aceste aspecte ridică întrebări privind modul în care este asigurată protecția elevilor și calitatea procesului educațional.
Contextul educațional și așteptările familiilor în raport cu realitatea clasei investigate
Școlile private, precum Questfield Pipera, se poziționează ca alternative la sistemul public, promițând un mediu sigur, clase cu elevi în număr redus și atenție individualizată. Totuși, conform relatărilor părinților, situația din clasa a III-a condusă de învățătoarea Gabriela Irimia contravine acestor premise. Aceștia menționează un deficit de supraveghere și un climat educațional marcat de tensiuni și practici contestate.
Semnalele inițiale și impactul asupra elevilor
Părinții au identificat primele semne de alarmă în schimbările comportamentale ale copiilor, care au început să manifeste anxietate, teamă și demotivare. Aceștia au transmis că în timpul orelor, activitățile didactice nu erau monitorizate constant, iar un elev era desemnat să raporteze evenimentele din clasă, fapt care a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia de către colegi.
Escaladarea conflictelor și dificultățile în comunicarea dintre părinți și cadrele didactice
În urma încercărilor repetate de a semnala aceste probleme, părinții susțin că reacțiile învățătoarei au devenit defensive și tensionate, ceea ce a dus la blocarea dialogului constructiv. Această situație a afectat relația de încredere dintre familie și instituția școlară, element esențial pentru buna desfășurare a procesului educațional.
Nivelul educațional și rezultatele școlare
Pe lângă aspectele emoționale, părinții reclamă rezultatele slabe obținute la testele naționale din anul precedent, care sunt descrise ca fiind sub standardele acceptabile. Această situație este interpretată ca un indiciu al unor deficiențe în procesul de predare și monitorizare a activității educaționale în cadrul clasei menționate.
Lipsa supravegherii și manifestările de haos în clasă
Potrivit reclamațiilor, frecvent orele nu erau supravegheate corespunzător, iar conflictele dintre elevi nu primeau atenția necesară. Această lipsă de intervenție ar fi condus la un climat în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite au devenit obișnuite, afectând negativ experiența școlară a elevilor.
Practici contestate: pedepse arbitrare și presiune psihologică
Părinții au menționat aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea de pauze sau izolarea, fără explicații pedagogice clare. De asemenea, au fost semnalate metode de comunicare percepute ca fiind manipulatoare, care ar determina copiii să își nege propriile percepții, ceea ce poate avea efecte adverse asupra încrederii în sine și a sănătății emoționale.
Solicitările părinților pentru intervenții și măsuri instituționale
- Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
- Supravegherea reală și constantă a orelor;
- Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
- Proceduri clare și transparente pentru sesizări și reclamații;
- Toleranță zero față de orice formă de abuz psihologic.
Aceste solicitări reflectă o nevoie stringentă de responsabilitate și transparență în gestionarea situațiilor de acest tip, pentru a preveni escaladarea și repetarea lor.
Răspunsul instituției și absența unor măsuri documentate
În ciuda multiplelor solicitări adresate conducerii Questfield International College, nu a fost comunicat un punct de vedere oficial sau public privind acuzațiile formulate. Nu există informații documentate despre evaluări interne, investigații sau măsuri disciplinare aplicate, ceea ce ridică întrebări privind modul în care este asigurată responsabilitatea managerială. Mai multe detalii pot fi consultate în cadrul articolului original, disponibil aici.
Concluzii și responsabilități instituționale în lumina acuzațiilor
Acest caz evidențiază o serie de probleme grave care vizează climatul educațional și protecția elevilor în cadrul unei școli private. Lipsa unor răspunsuri oficiale și a măsurilor documentate constituie un semnal de alarmă privind modul în care sunt gestionate situațiile de bullying psihologic și neglijare a supravegherii. Este important ca responsabilitatea să fie asumată nu doar la nivelul cadrului didactic, ci și de conducerea instituției, pentru a garanta respectarea drepturilor copiilor și calitatea actului educațional.
În absența unor intervenții clare și transparente, riscurile pentru sănătatea emoțională și dezvoltarea armonioasă a elevilor persistă, iar încrederea părinților în sistemul educațional poate fi afectată pe termen lung.
Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro












